x
Portretul colectiv al evreilor români, așa cum se reflectă în fotografiile femeilor, bărbaților și copiilor prezentate în acest capitol, prezintă modul în care membrii diferitelor comunități au căutat să-și definească identitatea prin ținute, și modul în care s-au pregătit pentru aceasta, în studio, acasă sau în public. Aceste imagini reflectă tensiunea dintre dorința lor de a se diferenția sau de a se asimila, precum și statutul socio-economic ai membrilor diferitelor comunități evreiești din România.
Începând cu mijlocul secolului al 19-lea fotografia a devenit o formă de documentare și comunicare în România. Perioada a coincis cu lupta pentru emancipare, iar evreii au recurs și ei la această formă de documentare prin fotografie. Prin urmare, imaginile care au ajuns la noi reflectă portretul evreilor care, în cea mai mare parte, au căutat să se integreze în societate și să aibă un aspect similar cu al localnicilor de la orașe și sate în mijlocul cărora trăiau. Pe de altă parte, fotografiile ultra-ortodocșilor și ale hasidimilor exprimă dorința acestora de a se diferenția de societatea generală și de a ieși în evidență, printre altele, prin îmbrăcămintea lor deosebită.
Evreii români, care în cea mai mare parte au adoptat moda timpului ca expresie a identității și din dorința de a se integra în societate, au ales uneori să fie fotografiați în ținute tradiționale românești, așa cum obișnuia uneori regina Elisabeta I a României (1843-1916). Elisabeta a fost prima personalitate care a adoptat ținuta populară ca expresie a identității naționale. Până atunci, portul popular era considerat a fi doar o ținută a oamenilor simpli, de la țară, iar familiile nobile din România preferau să poarte haine importate din Europa.
Majoritatea fotografiilor prezentate în acest capitol sunt prelevate din materialele găsite în colecții private, adunate ca parte a documentației realizate în cadrul Muzeului Virtual. Aceste fotografii reprezintă puținele familii care au reușit să-și salveze colecțiile și spun povestea comunității evreiești din România, inclusiv pentru cei care nu au supraviețuit. În secțiunea ”Colecții” prezentăm materiale aflate în custodia unor instituții, a unor colecționari sau a diverse familii care și-au prezervat experiențele prin fotografii și documente salvate, creând astfel propriile cronici. Aceste colecții reflectă multitudinea de identități ale diferitelor comunități și ne permit prezentarea unei imagini mai cuprinzătoare a evreilor români.
Imaginile includ fotografii realizate în studiouri, acasă sau în public, și depun mărturile asupra unor evenimente importante din viața de familie. Unele au fost tipărite sub formă de cărți poștale, devenind astfel o nouă formă de comunicare cu familia și prietenii de care unii au trebuit să se separe din cauza imigrării sau din alte motive. Fotografiile, cărțile poștale și textele înscrise pe ele povestesc despre bărbații, femeile și copiii prezentați acolo, despre evenimentele celebrate și constituie o înregistrare care altfel nu s-ar fi păstrat. Când au fost făcute, aceste fotografii reprezentau o formă de comunicare care este valabilă și astăzi pentru că imaginile îi reprezintă în mod simbolic pe cei care nu puteau fi amintiți în alt mod. Ele înregistrează experiențe de familie și comunitate care au devenit parte din fundamentul memoriei noastre colective.
