x
După căderea lui Ceauşescu viața comunității evreiești, ajunsă la dimensiuni reduse și în general avansată ca vârstă, a continuat. Spre sfârșitul epocii comuniste numărul evreilor scăzuse la 19.000, iar actualmente mai există aproximativ 2.000 de evrei în România.
După căderea comunismului, Federația Comunităților Evreiești din România (FCER) și-a menținut structura, dar funcțiile de președinte și de șefrabin au fost separate. Federația, afiliată la Congresul Evreiesc Mondial, organizează viața evreiască și reprezintă evreimea română în realția cu organismele guvernamentale. După moartea lui Moses Rosen, în 1994, lider al comunității a fost ales medicul Nicolae Cajal, membru al Academiei Române, care a ocupat această funcție până la dispariția sa, în 2004. Conducerea FCER a fost asigurată apoi timp de 15 ani de Aurel Vainer, între 2005-2020, iar din 2022 preşedinte este Silviu Vexler.
Majoritatea evreilor români locuiesc în București. Alte comunități semnificative numeric se află la Iași, Timișoara, Cluj, Oradea și Târgu Mureș. În prezent comunitatea evreiască din România este organizată pentru a veni în sprijinul populației sale îmbătrânite. Împreună cu American Jewish Joint Distribution Committee (JDC), care este deosebit de activ în România, Federația se asigură că toți evreii primesc alimente de bază și căldură iarna. Sinagogile și infrastructura religioasă sunt menținute în multe localități, iar rabinii veniți regulat din Israel sunt responsabili de funcționarea instituțiilor religioase. La București, Oradea și Timișoara se află coruri evreiești, iar la Bucureștiul și Oradea există și trupe klezmer. Celebrul și tradiționalul Teatru Evreiesc din București primește finanțare de la municipalitate. Federația Comunităților Evreiești redactează lunar un ziar, sub numele Realitatea evreiască, în limbile română, ebraică și engleză, iar editura Hasefer publică volume dedicate iudaismului și istoriei evreiești.
În ceea ce privește educația evreiască, în București există o școală gimnazială evreiască, inclusiv Complexul Educațional Magna Cum Laude - Reut, înființat de Fundația Ronald S. Lauder în 1997, considerată una dintre cele mai bune școli din România, iar în 2006 s-a înființat și un liceu. Cu toate acestea, majoritatea copiilor evrei primesc educație evreiască de bază în cadrul cursurilor de Talmud Torah ale comunității.
În anii 1990, pentru prima dată în istoria României, universități importante au înființat catedre pentru studiul iudaismului și istoriei evreilor.În 1991, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj a înființat Institutul de iudaistică și istorie evreiască Dr. Moshe Carmilly, iar în 1998 a luat ființă Centrul de Studii Evreiești Goldstein-Goren, ca parte a Universității de Stat din București. În 2005 a fost inaugurat Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel, care desfăşoară proiecte de cercetare, de educaţie şi culturale pentru aprofundarea cunoaşterii fenomenului Holocaustului.
Cu toate acestea, discursul public a fost marcat constant de numeroase publicații antisemite, care s-au concentrat pe negarea crimelor comise de regimul Ion Antonescu împotriva populației evreiești. Partidul România Mare (PRM), primul partid extremist apărut după căderea comunismului, a fost și cel mai agresiv propagator al xenofobiei și antisemitismului. Acest partid, care în 2004 a devenit al treilea partid politic ca mărime, a încercat să reactiveze regimul Antonescu, a negat Holocaustul și a pretins o „conspirație evreiască la nivel mondial”. Alte organizații politice extremiste minore, fondate la începutul anilor 1990, au pretins apartenența la tradiția Gărzii de Fier. Printre aceștia, Mișcarea pentru România, condusă de Marian Munteanu, Partidul Dreapta Națională condus de Radu Sorescu, mișcarea ultranaționalistă Vatra Românească condusă de Ion Coja și Mișcarea Legionară a lui Şerban Suru.
În 2003 a fost înființată o Comisie internațională pentru studiul Holocaustului din România. Raportul elaborat de comisia de istorici prezidată de Elie Wiesel a fost acceptat de președintele Ion Iliescu și de succesorul său, Trăian Băsescu, iar în 2004 România a aderat la Alianța Internațională pentru Comemorarea Holocaustului.Data de 9 octombrie a fost desemnată pentru a comemora Holocaustul din România, deoarece la 9 octombrie 1941 a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria.
În epoca postcomunistă, în România au fost deschise mai multe muzee evreiești. În 2015, Muzeul de Istorie a Evreilor Români, primul de acest fel din România existând din 1978 la București, a început un proces de renovare, iar în 2019 a fost deschisă publicului noua expoziție. În 2002 a fost deschisă la Sighet „Casa Memorială Elie Wiesel”, incluzând o expoziție despre viața și activitatea sa, precum și despre viața și cultura evreiască din Sighet și Maramureș. În 2022, muzeul a fost renovat și redeschis publicului. Muzeul Holocaustului Transilvaniei de Nord a fost înființat în sinagoga de la Șimleul Silvanei în 2005, iar în 2020 s-au deschis în Casa Muzeelor din Iași, Muzeul Teatrului Evreiesc și Muzeul Pogromului de la Iași.
Iudaismul hasidic și iudaismul haredi sunt prezente în România și în zilele noastre. Chabad administrează Sinagoga Yeshua Tova, un restaurant cașer, o grădiniță și o școală, toate acestea în centrul Bucureștiului. Grupul are și două centre comunitare, unul în Voluntari și altul la Cluj.
Michael Shafir, “The Inheritors: The Romanian Radical Right since 1989,” East European Jewish Affairs 24.1 , Summer 1994,71–89
https://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/muzeul-teatrului-evreiesc-in-romania
https://www.stiripesurse.ro/primul-muzeu-al-pogromului-si-muzeul-teatrului-evreiesc-inaugurate-la-79-de-ani-de-la-masacrul-evreilor-din-iasi_1480148.html
